A alinia: A ordona paragrafele noi dintr-un text, blocurile de text sau imaginile dintr-un material grafic, utilizând ca referință o linie verticală.

Adunarea: Operația de realizare a blocului de carte, punând în ordine colile în succesiunea firească a paginilor.

Aliniere: Ordonarea textului de-a lungul uneia sau ambelor margini. Acest lucru se realizează ajustând spațiul dintre cuvinte sau caractere, astfel încât fiecare rând să se încheie în același punct. În cazul alinierii complete (justified), ultimele litere ale fiecărei linii sunt aliniate cu ultimele litere ale liniilor dinaintea și de după aceasta. Se poate referi și la poziționarea corectă a materialului ce urmează să fie tăiat.

Ambalare: Bandarea cu hârtie, bandarea cu elastic, împachetare în hârtie, așezarea produselor în caserole sau în cutii cu cofraje special concepute, tragerea produselor în folie stretch sau în tipla de folie de polietilenă (înfășurarea).

Arcuirea: Prin această operațiune se realizează un catalog, un calendar etc. Mai întâi se realizează blocul prin adunarea filelor în ordinea firească a succesiunii paginilor, după care se perforează cu ajutorul unui perforator special, apoi se atașează arcul și se realizează închiderea acestuia.

Biguirea: Deformarea mecanică a suprafeței suportului în scopul plierii ulterioare a acestuia. Se recomandă pentru suporturi cu gramaje peste 150 g/mp.

Bi-tonal (duotone): Utilizarea a două culori în procesul de tipărire (de exemplu, negru și gri) care sunt imprimate cu unghiuri ale punctelor de raster diferite, iar gradarea tonurilor este diferită. Datorită acestor factori, imaginile bi-tonale creează un efect tridimensional mai bun decât cele imprimate la o culoare și sunt apropiate de calitatea fotografică. Fotografia este inițial separată în domenii tonale. O culoare este folosită pentru reproducerea umbrelor și a zonelor luminoase, iar a doua culoare este utilizată pentru a reproduce tonurile intermediare.

Bleed: Un element grafic sau un bloc de culoare care se extinde până la marginea de tăiere („trim“) a paginii.

Brosarea: Realizarea unei cărți prin atașarea coperții la blocul de carte adunat în prealabil. Brosarea automată se realizează cu termoclei pe mașini de brosat, iar brosarea manuală se face cu aracet.

Capsarea: Atașarea interiorului unei reviste de copertă cu ajutorul unor capse de sârmă. Înainte de a începe operațiunea de capsare, este necesar să fie realizată intercalarea interiorului și a coperții, formându-se astfel blocurile. După capsare, revista merge la tăierea finală. Nu pierdeți din vedere faptul că numărul de pagini trebuie să fie divizibil cu patru. De obicei, un astfel de fascicol nu conține mai mult de 64 de pagini.

Carton duplex: Carton multistrat format dintr-un strat superior de celuloză albă, un strat median din celuloză mecanică (celuloză termomecanică sau măcinată) și un strat inferior din celuloză albită sau nu. Din aceste cartoane se execută ambalaje de prezentare și desfacere, precum și ambalaje colective destinate numai transportului.

Caserarea: Operațiunea de lipire între două coli, fie ele hârtie pe carton sau carton pe carton, adezivul aplicându-se pe fața netipărită (cu scopul de a atașa o față frumos tipărită pe un suport rezistent mecanic).

Cerneala fluorescentă: Cerneală tipografică ce strălucește sau își schimbă culoarea atunci când este expusă la lumina ultravioletă (UV). Este utilizată pentru protecție sau identificarea autenticității unui document.

CMYK: Culori standard de bază (culori proces) pentru tipar în 4 culori: Cyan, Magenta, Yellow, Black. K este folosit pentru negru deoarece acesta este utilizat ca referință pentru alinierea culorilor și se tipărește peste celelalte culori (overprinting).

Cod de bare: Utilizat pentru reprezentarea caracterelor (cifre și litere) astfel încât să poată fi citite ușor de dispozitive optice într-un sistem informatic. Codul este format dintr-o succesiune de bare închise la culoare și spații albe.

Culori Pantone: Sistem standardizat de culori pentru tipar, larg răspândit la nivel mondial. Este bazat pe 512 tonuri de referință, utilizând 14 pigmenți de bază și transparent.

DTP (desktop publishing): Se referă la procesul de tehnoredactare a textului, asamblarea imaginilor, machetarea paginii ca activitate integrată realizată pe calculator. DTP-ul livrează datele mai departe pentru faza de impoziție și respectiv producerea plăcilor tipografice.

Embossing: Operațiunea de deformare mecanică a suportului pentru a scoate în relief anumite elemente de design. Această operațiune prezintă și alte variante, cum ar fi micro-embossing-ul (deformarea fină a suprafeței suportului utilizând diverse texturi) și multilevel-embossing-ul (deformarea suprafeței pe mai multe nivele de înălțime).

Faltuirea: Îndoirea/plierea colilor de hârtie sau cartonului în diverse moduri (simplu, dublu paralel, în cruce, armonică), respectând o anumită ordine de succesiune a fețelor. Se recomandă pentru suporturi cu gramaje cuprinse între 40 g/mp și 170 g/mp.

Filigran: Imaginea creată prin presare în formarea hârtiei de către fabricant în secțiunea umedă din mașina de fabricat hârtie; poate fi văzută ținând coala respectivă în lumină.

Folio: Înveliș din folie metalică lucioasă și/sau colorată, livrată în coli ori role, utilizată în procesul de tipărire și embosare.

Folio și emboss: Procedeu de imprimare a unei imagini în relief pe o suprafață fără a folosi cerneală, ci o folie metalică presată la căldură.

Grad de alb: Proprietate determinată vizual caracterizată prin strălucire ridicată, grad înalt de difuzie a luminii și minimum de culoare. Gradul de alb se exprimă în procente ca un raport între indicele de reflexie difuză a suprafeței analizate și indicele de reflexie difuză a oxidului de magneziu (MgO) pur. Pentru hârtia sau cartonul destinat imprimării, gradul de alb trebuie să fie peste 80% pentru a nu deforma culoarea cernelii de tipar.

Gramaj: Greutatea exprimată în grame, raportată la unitatea de suprafață (g/mp). În funcție de această proprietate, se cunosc trei mari categorii de produse papetare: hârtii (30-300 g/mp), cartoane (300-600 g/mp), mucava (peste 600 g/mp). Determinarea gramajului se face cu balanțe speciale numite gramiere.

Grosimea: Grosimea produselor papetare se exprimă în mm și se determină cu micrometre speciale. Hârtia trebuie să fie compactă, de grosime uniformă, fără impurități în masa de hârtie, pentru a asigura un tipar uniform. Produsele papetare la un gramaj de până la 150-160 g/m2 se numesc hârtie, între 160-250 g/m2 pot fi hârtie sau carton, între 250-500 g/m2 se numesc carton, iar peste 600 g/m2 se numesc mucava.

Guilloches: Desen geometric complex format din linii fine continue, împletite, care există în general pe hârtiile cu un nivel de securitate ridicat, în scopul de a le face foarte greu de falsificat.

Hârtia de ambalaj: Hârtia de ambalaj de diferite formate și culori, cu masa de 35-224 g/m², are un conținut ridicat de celuloză sulfit. Aceasta hârtie este utilizată în mod deosebit pentru împachetarea produselor industriale, confecționarea pungilor și a pachetelor și este utilizată aproape în toate sectoarele industriale, cu excepția celui alimentar.

Hârtie autocopiativă CB, CFB, CF: Hârtie care permite realizarea de copii multiple fără straturi intermediare de hârtie cu carbon (indigo). Hârtia transformă presiunea scrierii într-o reacție de culoare care transferă imaginea pe copie. Hârtiile autocopiative sunt utilizate în principal pentru facturi, chitanțe, vouchere, ordine de plată etc.

Hârtie Ofset: Termen general folosit pentru a defini hârtia fără finisări speciale, care include hârtia necretată, indiferent dacă provine din hârtie reciclată sau conține celuloză mecanică ori chimică.

Hârtie cretată: Hârtie care a fost cretată cu o peliculă, formată în principal dintr-o pastă cleioasă și agenți lianți, care îmbunătățește calitățile suprafeței hârtiei. Aceasta hârtie se caracterizează printr-o suprafață netedă, mată sau lucioasă. Se utilizează în special pentru reviste, vederi și prospecte. Ele trebuie să prezinte o suprafață netedă, să fie bine încleiate și absorbante, astfel încât să se poată scrie sau desena bine.

Hârtie pentru etichete: Hârtii cretate pe una din fețe care se pretează tiparului offset și, de asemenea, lacuirii, aplicării de folio și embosării. Ele sunt de trei tipuri: standard, rezistente la apă și rezistente la apă și substanțe alcaline.

Hârtie rezistentă la apă: Hârtie tratată chimic, suficient de rezistentă la rupere sau destrămare atunci când este saturată cu apă.

Hârtie termică: Hârtie cretată pe o față, termosensibilă, utilizată pentru tipărirea de text și imagine pe aparatele fax, case de marcat, termoplottere și termoprintere.

Impoziție: Poziționarea paginilor pe coala tipărită astfel încât, în momentul în care se vor îndoi după modelul de faltuire în etapa de finisare, paginile vor cădea în ordinea lor corectă. Aranjarea textului, imaginilor și graficii într-o pagină se numește machetare.

Incleierea: Operațiune asemănătoare brosatului manual, de legare între ele a mai multor coli prin acoperire cu adeziv de tip aracet, cu precizarea că nu se atașează o copertă la blocul care rezultă.

Inserierea: Operațiunea prin care fiecărei unități de produs i se aplică o serie unică.

Intercalarea: Operația de realizare a unui bloc de revistă, prin introducerea colilor una în alta, în ordinea firească a succesiunii paginilor.

Lac UV: Operația prin care o peliculă subțire de lac UV este depusă pe coala tipărită pentru a proteja produsul final de uzură sau rupere și pentru a mări considerabil gradul de luciu. Lacul UV are cea mai bună rezistență la frecare și poate fi aplicat total sau selectiv. Aplicarea selectivă se face serigrafic, de aceea se vor evita liniile mai subțiri de 1 mm. În măsura în care tipăritura urmează a fi lăcuită cu lac UV, în cazul utilizării de nuanțe ce au în componenta lor Reflex Blue, Blue 072, Violet, Purple, Rhodamine Red, Warm Red, Rubine Red, la mixaj se vor utiliza cerneluri de bază cu rezistență la lumină > 5 unități (cerneluri speciale rezistente la UV).

Lăcuire: Operația prin care o peliculă subțire de lac este depusă pe coala tipărită pentru a proteja produsul final de uzură sau rupere și pentru a mări gradul de luciu.

Lăcuire selectivă: Lac folosit doar pe o anumită suprafață a unei coli tipărite.

Laminare: Aplicarea pe o coală de hârtie sau de carton a unei folii din plastic transparente cu scopul de a o proteja și de a realiza o finisare lucioasă sau mată.

Legare: Strângerea colilor tipărite prin brosare (coasere) cu sârmă, ață, lipire sau alte metode pentru a forma o carte.

Legare cu spirală: Metodă de legare a colilor folosind spire din metal sau plastic.

Managementul culorii: Sistem de calibrare a fiecărui dispozitiv individual care este implicat în procesul de realizare a tipăriturilor de la prelucrarea imaginilor până la produsul final, în scopul de a garanta reproducerea corectă a culorilor în diverse medii (de exemplu, scaner) și diverse tehnologii de reproducere a imaginii (de la monitorul calculatorului până la mașinile de tipar, ținând cont și de diversele tipuri de substrat).

Microprint (microtext): Tipar extrem de mic care este vizibil doar dacă este mărit foarte mult. Este utilizat în general ca element de securitate pe bancnote și alte documente care riscă să fie falsificate. Rezoluția copiatoarelor sau alte mașini similare nu permite reproducerea microtextului.

Moiré: Model nedorit format din suprapunerea punctelor de raster la tipărirea în mai multe culori, cauzat de alegerea incorectă a unghiului punctelor de raster, erori de registru al culorilor, modele geometrice speciale prezente în imaginea originală în conexiune cu unghiul punctelor de raster.

Montaj: Imaginea unică formată prin asamblarea mai multor poze, elemente de grafică și texte. Montajul se realizează pe calculator prin folosirea unor softuri speciale de grafică.

Overprint: Tipărire pe o suprafață deja tipărită. Metoda se folosește pentru a introduce culori speciale sau pentru a crea efecte speciale (accentuează anumite schimbări în imagine sau în texte).

Perforarea: Operația de realizare a unor găuri în locuri indicate pe produs cu ajutorul unei mașini speciale de perforat.

Perforul: Operația mecanică ce se execută cu un cuțit cu tăiș întrerupt, rezultând o linie tăiată parțial. Este astfel ușurată îndepărtarea unei zone din produs (exemplu – separarea matcii de bilet).

Plastifierea: Operația de acoperire a suportului pe o față sau pe ambele fețe cu un strat de folie de plastic. Se recomandă pentru suporturi cu gramaje mai mari de 170 g/mp. Se poate face cu folie lucioasă sau mată.

Prepress: Include toți pașii care sunt realizați înainte de tipărirea efectivă: pregătirea textului, prelucrarea imaginilor, utilizarea elementelor de grafică în realizarea designului conform concepției cerute, asamblarea elementelor care compun documentul, impoziția conform cerințelor tehnologice și producerea formelor de tipar.

Quilling: Tehnică decorativă prin rularea hârtiei.

Rezoluție: Numărul de elemente care compun imaginea (puncte, pixeli) pe unitate de lungime, care pot fi reproduse pe monitor, film, placă tipografică sau hârtie. În mod normal se măsoară în dpi (dots/puncte per inch). Cu cât numărul de puncte per inch este mai mare, cu atât imaginea este mai clară.

RIP (raster image processor): Program de calculator (software) care pregătește datele din stadiul de impoziție (prepress) pentru faza de producere a plăcilor tipografice. Cea mai importantă funcție este să creeze separațiile de culoare sub forma punctelor de raster care, din punct de vedere tehnic, sunt fișiere bitmap.

Satinare: Procedeu din procesul de fabricație a hârtiei în care aceasta este trecută și presată printre valuri pentru a obține o textură îmbunătățită. Satinarea suprafeței hârtiilor destinate tiparului offset poate fi de valoare medie, dar suficient de bună pentru a putea reproduce punctul de raster.

Saturația culorilor: Gradul de intensitate a fiecărei culori pe suprafața tipărită. Intensitatea culorii este mare pentru hârtia cu suprafață netedă și scăzută pentru hârtia cu suprafață neregulată, cum este hârtia necretată. Culorile saturate sunt strălucitoare și luminoase, în vreme ce culorile puțin saturate au aspect matuit, întunecat.

Scala de gri: Scala de valori a luminozității pentru evaluarea umbrelor. Termenul este utilizat adesea pentru scannere ca o măsură a abilității lor de a reda imagini în semitonuri.

Semiton: Imagine reprodusă prin modificarea tonului original într-un șablon de puncte cu poziție fixă și mărimi diferite. Suprafațele luminoase conțin puncte mici, iar cele întunecate sau umbrite puncte mari.

Semne de tăiere: Linii care apar pe coala tipărită, indicând locul de tăiere.

Separarea de culoare: Componenta de culoare ce se obține prin descompunerea imaginilor digitale în culorile de bază utilizate în procedeul de reproducere ales. Cel mai popular procedeu este CMYK, care implică separarea în 4 culori pentru producerea plăcilor corespunzătoare.

SRA: Serie de formate de hârtie incluse în seriile ISO, de dimensiuni mai mari decât seriile standard A0, A1, A2 etc., oferind tipografului un spațiu suplimentar pentru tăiere.

Ștanța: Cuțit metalic montat pe o bucată de lemn folosit pentru a tăia în forma dorită imaginea tipărită pe coala de hârtie sau carton.

Ștanțarea plană/portofel: Operația de decupare din coala de hârtie a unui produs cu un contur oarecare.

Text: Materialul scris și tipărit care formează conținutul unei publicații.

Tipar comercial: Produse tipărite monocolor sau policrom, formate dintr-o pagină sau mai multe, cum ar fi pliante, cataloage, notes-uri, cărți de vizită, în general în cantități relativ mici față de tirajele ziarelor sau cele din domeniul ambalajelor și etichetelor.

Tipar de probă: După realizarea montajului se face un tipar de probă în sistem analog sau digital. Tiparul de probă este un instrument de control, de relație cu clientul, de sursă în cazul retipăririi lucrării și are avantajul de a reda culorile exact așa cum vor apărea pe tipăritură.

Tipar offset: Procedeu de tipărire bazat pe capacitatea de respingere a apei între zonele imprimabile și neimprimabile ale formei de tipar. Imaginea formată pe placă se transferă pe cilindrul de cauciuc, care apoi îl transferă pe hârtie.

Tipar monocolor: Procedeu de tipărire prin care se tipărește la o singură culoare de bază sau derivate din acestea pentru crearea unei imagini finale.

Trapping: Crearea unei zone de suprapunere între două culori care se îmbină, în scopul de a corecta impreciziile de registru ale culorilor în procesul de tipărire.